sâmbătă, 18 octombrie 2008

Do not resuscitate versus nu ma lasa sa mor cu zile

Asta primavara, in SUA am aflat prima data despre conceptul de DNR- care in ultimii ani a declansat o multime de controverse (la nivel de societate civila, dar a generat si o multime de schimbari legislative la nivel mondial), unul dintre sustinatorii activi ai "sinuciderii asistate" fiind Dr. Jack Kevorkian. Cazul lui Terri Schiavo, povestea vietii lui Ramón Sampedro (personajul principal din filmul Mar adentro), Karen Ann Quinlan- primul caz notabil (first modern icon of the right-to-die debate) sunt doar cateva dintre cazurile "celebre".
Zile astea, ascultand enervanta melodie Rockstar a trupei Nickelback - mi-am amintit de prezentarea video facuta de o asistenta de la sectia de terapie intensiva a unui spital din SUA, prezentare pe care fata a pus-o apoi si pe You Tube. Cu cata relaxare vorbeste despre eutanasiere, la cerere- ok, in versuri chiar...

Mai zilele trecute o prietena imi povestea: o femeie gravida, gata sa nasca, era trimisa de la un spital (Maternitatea Filantropia, dar putea fi oricare altul) oriunde altundeva pe motiv ca nu mai sunt libere corpuri operatorii (trebuia sa nasca prin cezariana, avand gemeni), doctorul de la urgenta spunandu-i "Nu am liber nimic... du-te in alta parte. Nu-ti pot da salvare, ca esti in spital, dar nu te-am internat...dar daca nu te grabesti fetusii o sa moara...si sigur si tu." Asta dupa cateva ore de asteptare, pentru ca, ghinion, tocmai era marea inaugurare cu participare inalta, venisera insisi Tariceanu si Nicolaescu si tot spitalul facea frumos...S-a rezolvat cand doctorul a fost rugat sa dea in scris ca nu o opreste.

Niciun comentariu: